Un plagiat ca la carte! Ucenicii vrajitori!

Si daca Ponta, Diaconu si plagiatul nu sunt ceea ce par a fi?
Iata de ce:

Pe la mijlocul anilor 80 am descoperit acasa un dosar stufos cu pagini batute la masina si stampilate birocratic… am citit si chiar pe prima pagina am gaist formula: “plagiat gramatical”. Imediat am pus intrebari ai am aflat o poveste stufoasa despre un personaj pe care il indrageam, un om cu inteligenta rafinata, scoal de inalta clasa (am sad au si detalii), personaj cu istorie tumultoasa si cunostinte de rang princiar, amator de joaca, specialist in limbi straine printre care si Latina, teolog, filozof, economist, finantist, sociolog etc… dar, nu dau nume, deocamdata.

Acest domn, care era deja de varsta pensionarii, fusese angajat la banca nationala in baza diplomei in economie pe care o obtinuse la universitatea din berlin unde fusese bursier Humboldt si pe care o absolvise exemplar, “magna cum laudae”. Specialist, nu gluma. In banca nu avea nicio funstie importanta dar era consultat/folosit de foarte multi oameni din posturi importante pentru ca stia foarte bine limbajul occidentalilor, cunostea toate limbile straine de circulatie si chiar avea realtii prin lumea finntelor europene pentru ca unuii dintre colegii sai de facultate pormovasera la nivel inalt. Nu se lauda cu relatiile lui, dar trimitea in fiecare an de la Eforie Sud sau de la Borsec unde isi face concediile de vara, teancuri de vedere in toata lumea, mereu cu mesaje de prietenie la care primea si raspunsuri. Avea si o importanta corespondenta oficiala cu banci, organisme financiare europene sau globale ale timpului, FMI etc. Cerea informatii specializate despre deciziile, strategiile, regulamentele care apareau in economia lumii dintre care unele privesu si Romania. Pe baza cercetarilor personale pregatea referate pentru diverse teme pentru informarea specilistilor si chiar a directorilor din BNR. Unele texte, foarte putine, le-a publicat si in presa. Nu era un nume care sa poata circula, avand in vedere ca tineretea l-a purtat de la seminarul teologic la facultatea de telologie, apoi la cea filosofie si sociologie, apoi la Vatican, Berlin si Roma… A fost, si putea fi oricand considerat un reprezentant sau un produs al capitalismului si chiar mai rau. Asa ca statea in banca lui. Redacata referate, preda limbi straine copiilor, medita oameni mature pentru admitere in facultate, teze de licenta si de doctorat…

Multe dintre referatele de la banca nationala au fost folosite integral, fara modificari sau adaugiri de unul dintre directorii din banca pentru compunerea unei carti desper economia mondiala. Cartea a fost dublata si de o teza de doctorat in economie la academia Stefan Gheorghiu, s-a publicat si a dus o anume glorie eutorului de pe coperta. Doar sa la un moment dat respectivul director a intrat in conflict cu partidul si pentru a fi schimbat din functie i-a fost reprosata inclusiv calitatea de autor a cartii si tezei de doctor. Unii angajati ai BNR stiau ca aproape toata cartea a fost scrisa practice de altcineva. Sedinte cu scandal si acuzatii dupa modelul partidului. Directorul, ca sa se apere a spus iritat la un moment dat ca tovarasul care era autorul referatelor nu avea cum sa scrie o carte apreciata de Stefan Gheorghiu pt ca nu ar avea cunostinte de Marxism. Omul insa a adt o replica istorica: eu l-am studiat pe Marx la el acasa! Peste cateva zile l-a chemat in judecata pe director pentru “palgiat gramatical”, a reclamat ca omul ii copiase referatele cuvant cu cuvant, si isi insusise sute de pagini dactilografiate.

Procesul a durat cateva luni si a fost pierdut de director. Plagiatul a fost demascat de justitie, directorul a fost oricum destituit si a plecat in Israel, dar atat, cartea exista si acum cu numele falsului autor pe coperta, titlu de doctor arhivat, deasemenea.

Ponta a ajuns si el cu o teza de doctorat in zona plagiatului. Doctoratul a durat luni bune, timp in care el a compus referate pentru pasii academici necesari. A facut si cateva vizite in lume pentru documentare. Asta nu il scuza daca a copiat. Exista insa si posibilitatea ca referatele lui sa fi ajus in cartea profesorului. Si atunci, cine pe cine a plagiat? Profesorul a preluat niste referate care, nepublicate anterior, nu au un autor public. Exista practica, mai ales in cercetare, ca rezultatele echipei sa fie folosite in documentatia finala a profesorului. In proiectare e si mai si, studentii deseneaza la greu pentru proiectele atribuite cate unui profesor sau catedre. La final, autorul titular al proiectului este indrumatorul si doar uneori este trecuta si echipa care a stat zeci si zeci de ore sa traga liniute si sa faca tot felul de calcule marunte si esentiale.

Sistemul doctoral romanesc este constuit pe anonimatul echipei, pe adunarea laurilor pe numele totularului de proiect. Munca echipelor de studiu ori practica din mediul universitar este si mai ales era uitata cand venea vorba despre notorietate si recunostere publica. Ucenicia este ceva firesc, dar era fireasca si expunerea ei in public.

In acest context, poate ca Ponta nu a plagiat. Chiar el a scris respectivele fragmente care au fost publicate insa initial in cartea profesorului diaconu si apoi in teza de doctorat. E greu sa fie demascat aceast lucru. E greu ca profesorii sa apara si sa declare deschis ca au folosit munca ucenicilor. E greu ca profesorul diaconu sa isi amendeze cariera, cartea si reputatia universitara acum in plin scandal sis a declare ca el a folosit referatele intermediare ale doctorandului fara sa citeze pentru ca de fapt nici nu avea pe cine. Este greu si ca Ponta sa vina si sa isi defaimeze profesorul… desi asta ar fi cea mai cinstita cale! Avem de-a face cu o minciuna de tip cascada nespusa, neasumata nu doar de cei implicati direct ci si de mediul universitar care s-a hranit in ultimii 25-30 de ani din plagiate de acest tip pentru tot felul de diplome si teze pentru care s-au incasat bani de la stat, taxe de “bunavointa” de la studenti etc…

Un plagiat ca la carte! Ucenicii vrajitori!